ConTACT__________________________________________________________________________

sjg@oradoicinci.ro

Documentare humanum est!

Şedinţa Consiliului Local Galaţi-13 01 2011 (sit 1; sit 2; sit 3; sit 4; sit 5; sit 6; sit 7; sit 8; sit 9; sit 10; sit 11; sit 12; sit 13; sit 14; sit 15; sit 16; sit 17)

Protocol despre cum era să fim Metropola Dunărea de Jos

Cerere de informaţii publice la Primăria Galaţi, noiembrie 2009 (1,2,3,4,5,6)

Sugativele oportuniste de ieri (s1, s2, s3, s4, s5, s6) lipitorile de partid de azi (s7, s8, s9)

Cum s-a dat Casa Plesnilă în 2004-"licitaţie" prin încredinţare directă cu dedicaţie Viaţa liberă

____________________________________________________________________________________________________________

15 martie 2009
Guvernul Boc a adoptat un proiect de lege a presei după norme comuniste

Bucureşti, 15 martie 2009: Comitetul Executiv al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, întrunit astăzi în şedinţa de urgenţă, solicită Guvernului României să retragă imediat proiectul de lege privind modificarea Codului Civil, întrucât acest document încalcă în mod flagrant Constituţia României, principiile europene privind dreptul la informare şi limitează libertatea de exprimare.
Guvernul României a adoptat săptămâna trecută proiectul de lege privind Codul Civil şi l-a remis Parlamentului spre legiferare. Documentul a fost elaborat „peste noapte” de Ministerul Justiţiei fără consultarea vreunei organizaţii media reprezentative conform legii şi a Consiliului Economico-Social, nu întâmplător într-un an cu miză electorală importantă. Acest Cod ascunde în capitolul „Apărarea drepturilor nepatrimoniale” o Lege a Presei, cu prevederi aberante, care nu se regăsesc în legislaţia niciunui stat membru al Uniunii Europene.
Noul Cod Civil introduce prevederi draconice menite să restricţioneze accesul cetăţeanului la informaţii de interes public. Acest document prevede posibilitatea ca persoana care se consideră lezată să ceară oricând instanţei, „sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulaţie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea faptei prejudiciabile”, potrivit articolului 263, alineatul 2, litera a. Această prevedere lasă la latitudinea judecătorului să dispună sechestrarea şi ştergerea datelor din computerul de serviciu sau personal al unui jurnalist.
La fel de grav, în articolele 263 - 274 din noul Cod Civil, ce reglementează activitatea de presă, nu se regăseşte elementul de bună-credinţă. Jurnaliştii pot fi condamnaţi dacă publică informaţii greşite, fără să se distingă între o informaţie preluată cu bună-credinţă dintr-o sursă oficială sau o informaţie falsă publicată cu rea-credinţă. Proiectul face vorbire doar de "fapte neadevărate”, ceea ce înseamnă că jurnaliştii vor fi obligaţi să demonstreze adevărul absolut - o prevedere abuzivă care intră în conflict cu jurisprudenţa CEDO.
Jurnaliştii vor putea fi hărţuiţi în presă prin proceduri de urgenţă. În cazul în care o persoană va cere "drept la replică" sau "drept la rectificare", instituţiile de presă au obligaţia să răspundă petenţilor în două zile, "dar nu mai târziu de 3 zile de la data aprobării". În caz de refuz, petenţii pot cere instanţei obligarea la publicarea replicii şi luarea unor "măsuri de apărare". Procesul va fi judecat potrivit prevederilor referitoare la ordonanţa preşedinţială - în regim de urgenţă şi în şedinţe secrete.
"Măsurile de apărare" sunt lăsate la discreţia instanţei, putând merge până la interzicerea publicării articolelor, confiscarea şi distrugerea documentelor probatorii şi plata de bani către o asociaţie de binefacere. Cine nu va respecta ordonanţa preşedinţială va răspunde penal pentru infracţiunea de nerespectare a unei hotărâri judecătoreşti.
Ne surprinde faptul că, indiferent de publicarea replicii/rectificării şi de măsurile dispuse prin ordonanţă preşedinţială, jurnaliştii vor putea fi judecaţi în continuare pentru repararea în bani a prejudiciului produs reclamanţilor.
Referitor la dreptul la replică, în noul Cod se prevede că textul trebuie publicat integral fără să fie alterat, trunchiat ori modificat. În schimb nu se prevede niciun instrument de reparare a prejudiciului produs jurnaliştilor în cazul în care procesul a fost intentat cu rea credinţă. Pe rolul instanţelor sunt nenumărate procese demarate doar cu scopul de a hărţui şi a intimida presa. De asemenea, nu este reglementată situaţia în care activitatea jurnalistului va fi interzisă vremelnic prin ordonanţă preşedinţială, dar ulterior, după judecarea procesului, se va dovedi că jurnalistul nu a produs niciun prejudiciu, iar măsura provizorie a fost greşită.
Potrivit articolului 268, alineatul 3, referitor la modalitatea de publicare sau difuzare a dreptului la replică, „instituţia de presă sesizată nu poate să adauge ori să facă imediat un comentariu în afara unei declaraţii prin care indică dacă îşi menţine prezentarea faptelor ori anunţă sursele care au stat la baza întocmirii sau difuzării acesteia”. Această prevedere este ilegală deoarece încalcă legislaţia europeană şi Codul Deontologic din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de Ramură Mass-Media care prevede că jurnalistul are dreptul şi obligaţia să nu divulge identitatea sursei.
Nu este prima dată când puterea politică încearcă să pună botniţă presei. Reamintim cazurile foştilor miniştri ai justiţiei Valeriu Stoica, care a eliminat temporar taxele de timbru în procesele civile, şi Monica Macovei, care dorea introducerea unor pedepse cu închisoarea de la doi la şapte ani sau amendă penală pentru jurnalişti. Regretăm că şi guvernul Boc preia iniţiativele legislative care aduc libertatea de exprimare la normele din perioada comunistă.
FRJ MediaSind va apela la toate acţiunile de protest necesare pentru ca astfel de norme comuniste să nu fie legiferate şi solicită retragerea de urgenţă a tuturor prevederilor încriminate. În caz contrar, FRJ MediaSind împreună cu Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ) vor demara acţiuni de protest pe plan intern şi internaţional împotriva adoptării acestui Cod.

Comitetul executiv al FRJ MediaSind
Cristi Godinac, preşedinte
Mihaela Căciuleanu, vicepreşedinte televiziune
Adrian Moise, vicepreşedinte radiodifuziune
Cornelius Popa, vicepreşedinte presă scrisă
Dumitru Mangu, vicepreşedinte edituri şi tipografii
Ion Moraru, coordonator departament televiziune
Liliana Hinoveanu, coordonator departament radio
Maria Schifirneţ, coordonator departament presă scrisă
Adrian Scorţaru, coordonator departament edituri şi tipografii

FRJ MediaSind
Federaţia Română a Jurnaliştilor reprezintă 8000 de membri din presa scrisă, radio, televiziune, edituri şi tipografie şi este membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor:
Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor din România
Federaţia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune
Sindicatul 2002 din Societatea Română de Televiziune
SJP din Agenţia Naţională de Presă Agerpres
Sindicatul Lucrătorilor din Edituri şi Tipografii
SZR – Federaţia Sindicatelor din Întreaga Presă
Uniunea Jurnaliştilor din Republica Moldova

___________________________________________________________________________________

Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor din România
Federaţia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune
Federaţia Sindicatelor Unite din Televiziuni
SZR – Federaţia Sindicatelor din Întreaga Presă
Uniunea Jurnaliştilor din Republica Moldova

Membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor

Str. W. Mărăcineanu, Nr. 1-3, Sector 1, Bucuresti, Tel/fax: (+4) 021 314 33 36; (+4) 021 314 33 52, www.mediasind.ro
Nr.înreg.109/3.12.2007

Comunicat

Uniunea Sindicală MediaSind a dat publicităţii astăzi, 3 decembrie 2007, Raportul de Ţară privind libertatea şi independenţa presei din România.
Raportul din acest an vine ca o completare a acţiunilor din 5 noiembrie, organizate la nivel internaţional de către Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, sub sloganul Stand Up for Journalism, acţiuni ce au drept scop schimbarea şi modernizarea mass-media în 30 de ţări ale Europei. US MediaSind a participat la acest eveniment în ideea de a trage un semnal de alarmă cu privire la pericolul unei crize de credibilitate în presa românească, din cauza legăturii nefericite dintre mass-media şi mediul politic autohton.
În acest Raport, US MediaSind atenţionează asupra lipsei unei reforme reale a presei din România, lipsei condiţiilor economice pentru practicarea unui jurnalism de calitate, nerespectarea de către patroni a drepturilor câştigate de jurnalişti prin Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Ramură Mass-Media, înmulţirea atacurilor politice la adresa mass-media, refuzul de a depolitiza cele două consilii de administraţie din SRR şi TVR şi, nu în ultimul rând, asupra lipsei unei strategii naţionale pentru domeniul mass - media. De asemenea, în Raport sunt cuprinse şi problemele jurnaliştilor moldoveni, membri ai Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova, organizaţie afiliată la US MediaSind.
Un moment important în anul 2007 l-a constituit şi semnarea Actului Adiţional la Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Ramură Mass-Media pentru anii 2007-2008, document ce aduce drepturi în plus pentru jurnalişti.
Membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Uniunea Sindicală MediaSind întocmeşte anual rapoarte de ţară pentru domeniul presei. Concluziile şi rapoartele MediaSind sunt prezentate, în raportul global al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, instituţiilor Uniunii Europene, fiind la rândul lor materiale de informare şi evaluare de către forurile europene a stadiului de democratizare a presei din România, a gradului de respectare a libertăţii de exprimare şi asupra tuturor aspectelor de interes ale mass-media.

Ca element de ultimă oră, adăugăm şi protestele US MediaSind faţă de încercarea Guvernului de a modifica Legea 130/1996 republicată, privind contractele colective de muncă, în sensul de a nu se mai putea negocia pentru angajaţii din sectorul bugetar drepturile referitoare la salariile de bază, sporuri, indemnizaţii, premii şi alte drepturi de personal. În acest sens, US MediaSind a luat act de declanşarea conflictului de interese la nivel naţional de către confederaţiile sindicale naţionale – CNSLR Frăţia, CSDR, BNS, Meridian şi Cartel Alfa şi va participa la acţiunile de protest pe care acestea le vor organiza în perioada următoare.

Preşedinte US MediaSind,
Cristi Godinac

PROTESTUL ACTIVEWATCH – AGENTIA DE MONITORIZARE A PRESEI SI APADOR-CH IMPOTRIVA INCALCARII LIBERTATII DE EXPRIMARE IN CAZUL ZIARISTEI FERI PREDESCU

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si APADOR-CH protesteaza impotriva recentei sentinte care o obliga pe ziarista Feri Predescu la plata unor daune morale in cuantum de 50.000 de RON, precum si la plata cheltuielilor de judecata in valoare de aproximativ 7 200 de RON (in total aproximativ 20 000 de euro) si la publicarea de scuze intr-un cotidian central si unul local.
Obligarea jurnalistei la plata unei sume exorbitante este o sancţiune vadit disproportionata si are ca efect direct restrangerea pana la anulare a libertatii de exprimare. Oricine ar dori sa initieze o dezbatere cu privire la chestiuni de interes public, in special presa, este intimidat si descurajat prin astfel de masuri dispuse de instanta.
Jurnalista a fost condamnata pentru faptul ca a facut referire la legaturile pe care primarul orasului Constanta, Radu Mazare, le-ar avea cu diferite clanuri din Constanta. Opiniile au fost exprimate de Feri Predescu in contextul unui scandal legat de o bataie la Hotelul Flora din Constanta in care au fost implicate 30 de persoane.
Feri Predescu a fost invitata sa comenteze la Realitatea TV in august 2006 evenimentele de la Hotelul Flora, intr-o emisiune moderata de Andrei Gheorghe. In emisiune era prezent si primarul Radu Mazare, care a avut astfel ocazia sa dea o replica la afirmatiile jurnalistei si sa-si expuna punctul de vedere in acest caz.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat in mai multe hotarari ca esenta societatii democratice este discutarea libera, neinhibata, in spatiul public a oricarei chestiuni de interes public, iar aplicarea unor sanctiuni disproportionate, chiar in cazul in care ar exista o culpa a ziaristului, constituie o incalcare a Articolului 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, intrucat ele au un efect intimidant, inhibant, care anuleaza posibilitatea dezbaterii libere specifice societatii democratice.
In plus, Radu Mazare este primar si om politic si, asa cum Curtea Europeana a repetat in nenumarate randuri, limitele criticii acceptabile sunt mai largi cu privire la un politician in raport cu indivizii obisnuiti, intrucat cei dintai se supun in mod inevitabil si constient unui control strict al fiecarui cuvant si al fiecarei fapte si trebuie sa arate un grad mai mare de toleranta. Protectia reputatiei unui politician trebuie cantarita cu interesele discutiei libere a chestiunilor politice, care prezinta o importanta deosebita intr-o societate democratica.

De aceea, APADOR-CH si ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei considera ca a avut loc o ingerinta disproportionata in dreptul la libertatea de exprimare al jurnalistei Feri Predescu. APADOR-CH o va sprijini pe jurnalista in demersurile pe care urmeaza sa le initieze la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru incalcarea dreptului sau la libera exprimare.

decembrie 2008

Statutul Societăţii Jurnaliştilor din Galaţi

Capitolul I
Scopul constituirii, denumirea şi sediul sindicatului
Art. 1. Scopul constituirii Societăţii Jurnaliştilor din Judeţul Galaţi este apărarea şi promovarea drepturilor jurnaliştilor în raporturile pe care aceştia le au cu editorii şi cu patronatul, cu instituţiile statului, precum şi cu alte organisme şi instituţii interne şi internaţionale.
Art. 2. Scopul constituirii Societăţii Jurnaliştilor din Judeţul Galaţi este, de asemenea, asistenţa economică, socială, juridică, din punctul de vedere al pregătirii profesionale şi al pregătirii pe linie sindicală a membrilor de sindicat, prin mijloace specifice sindicale: susţinere materială, asistenţă juridică, promovarea de proiecte şi programe specifice, acţiuni de solidaritate şi protest, etc.
Art.3. Denumirea sindicatului este Societatea Jurnaliştilor din Galaţi.
Art. 4. Sediul sindicatului este la adresa str. Gheorghe Asachi nr. 4, bl. A14, ap. 54.
Art. 5. Sindicatul se constituie în baza Legii 54/1991, cu privire la sindicate şi are personalitate juridică proprie, dobândită în momentul înscrierii sindicatului în Registrul Special al Judecătoriei.

Capitolul II
Dobândirea şi pierderea calităţii de membru de sindicat
Art. 6. Calitatea de membru se obţine la cerere, după dovedirea de către solicitant a faptului că are funcţia de jurnalist într-o redacţie sau diplomă de absolvire a unei instituţii acreditate de învăţământ superior de jurnalism.
Art. 7 - Calitatea de membru se pierde prin:
a) neplata cotizaţiei lunare timp de 4 luni consecutiv;
b) comportament care lezează principiile de funcţionare ale sindicatului şi aduce atingere demnităţii profesionale a jurnalistului;
c) demisie;
d) la cerere.
Retragerea calităţii de membru se aprobă prin hotărârea Consiliului Director.

Capitolul III

Drepturile şi îndatoririle membrilor

Art. 8. Membrii de sindicat au următoarele drepturi:
a) să aleagă organele de conducere ale sindicatului şi să fie aleşi;
b) să participe la activităţile organizate de sindicat;
c) să beneficieze de ajutoare sociale, de burse, de sprijin în pregătirea profesională şi în instruirea pe linie sindicală în vederea realizării de proiecte şi programe, precum şi pentru apărarea drepturilor sindicale protejate de lege;
d) să aibă orice iniţiativă referitoare la apărarea şi protejarea drepturilor sindicale şi statutare.
Art. 9. Membrii de sindicat au următoarele obligaţii:
a) să plătească cotizaţia lunară în cuantumul stabilit;
b) să nu prejudicieze imaginea sindicatului.

Capitolul IV

Cotizaţiile, organele de conducere şi atribuţiunile lor
Art.10. Cotizaţiile minime vor fi în cuantum de 1% din salariul minim brut pe economie lunar şi vor fi plătite la persoana împuternicită în acest scop de preşedintele sindicatului.
Art.11. Organele de conducere ale sindicatului sunt următoarele:

A. Adunarea Generală
a) Componenţa: fac parte din Adunarea Generală toţi membrii sindicatului;

b) Atribuţii:
    - alege şi revocă membrii Consiliului Director, preşedintele şi vicepreşedintele;
    -  modifică Statutul sindicatului;
    -  aprobă asocierea în federaţii sau confederaţii, potrivit legii, la iniţiativa Consiliului Director;
    - decide divizarea, comasarea sau dizolvarea sindicatului, transmiterea sau lichidarea patrimoniului sindicatului, în condiţiile legii şi ale Statutului;
    -alege cenzorul sindicatului
c) Condiţii şi norme de deliberare pentru modificarea statutului şi adoptarea hotărârilor, durata mandatelor:
      -hotărârile se iau prin vot egal, direct şi deschis;
      -Adunarea Generală are loc cel puţin odată pe an, după ce membrii au fost convocaţi cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii ei. Dacă la prima convocare nu este prezent un număr de cel puţin 2/3 din membri, Adunarea Generală va fi convocată a doua oară, în 30 de zile, cu respectarea convocării, cu această ocazie fiind statutar convocată, indiferent de numărul celor prezenţi;
       - hotărârile Adunării Generale se iau cu majoritatea simplă a celor prezenţi;
       -Adunarea Generală poate fi convocată de câte ori este nevoie de către preşedintele sindicatului, de Consiliul Director sau 1/2 din numărul membrilor Societăţii;
       - modificarea Statutului se face prin hotărâre a Adunării Generale, prin votul a 3/4 din membri;
       -mandatul organelor de conducere este de 2 ani.

B. Consiliul Director

a) Componenţa: Consiliul Director este format din: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 2 membri.
b) Atribuţii:
             - gestionează patrimoniul sindicatului;
             - reprezintă sindicatul în relaţiile cu terţii;
             - propune asocierea în federaţii sau confederaţii
             -hotărăşte asupra activităţilor de asistenţă socială, juridică,                        profesională; Consiliul Director poate delega orice atribuţiune Preşedintelui sindicatului, printr-un mandat expres.
c) Norme de deliberare: Consiliul Director deliberează potrivit normelor şi condiţiilor de la punctul A, alineatul c).
c)  Preşedintele reprezintă sindicatul în relaţiile cu terţii, hotărăşte cu privire la angajările salariaţilor sindicatului, îndeplineşte orice altă atribuţie delegată de Consiliul Director sau de Adunarea Generală.
Vicepreşedintele este locţiitorul preşedintelui şi îndeplineşte acele atribuţiuni pentru care este delegat de către acesta.
d) Cenzorul este organul de control financiar al sindicatului. Acesta este ales de Adunarea Generală şi poate participa, la cerere, la şedinţele Consiliului Director, fără drept de vot.

Capitolul V

Patrimoniul

Art.12. Societatea Jurnaliştilor din Galaţi are un patrimoniu propriu, care va fi gestionat cu respectarea tuturor prevederilor legale.
Art.13. Societatea Jurnaliştilor din Galaţi poate realiza venituri din: cotizaţii, sponsorizări, donaţii, activităţi economice proprii, obţinerea de fonduri de la instituţii şi organisme interne şi internaţionale.
Art.14. Societatea Jurnaliştilor din Galaţi poate folosi patrimoniul şi veniturile obţinute numai în scopul realizării obiectivului pentru care a fost constituit.
Art.15. În cazul dizolvării, patrimoniul sindicatului se împarte conform hotărârii Adunării Generale a sindicatului. Dacă Adunarea Generală nu a luat o hotărâre la sesizarea oricărui membru al sindicatului, patrimoniul va fi atribuit unui sindicat cu specific asemănător, prin hotărârea Tribunalului Judeţean Galaţi.

Capitolul VI

Reorganizarea şi dizolvarea
Art.16. Reorganizarea şi dizolvarea sindicatului se realizează potrivit legii.

Capitolul VII

Dispoziţii finale
Art.17. În toate celelalte domenii de activitate şi funcţionare a Societăţii Jurnaliştilor din Galaţi, aceasta va aplica, prin organele sale de conducere, dispoziţiile legale.